Mâncarea interzisă, strecurată în ghiozdan

Dragele noastre,

Revenim la un subiect despre care am mai vorbit aici. Se pare ca nici autoritatile, nici medicii nu reusesc sa ii determine pe parinti sa adopte si sa respecte pentru micutii lor un stil de alimentatie sanatos, bazat pe alimente sanatoase si variate. E trist ca parintii nu constientizeaza riscurile la care isi supun copiii atunci cand le pun la pachetel alimente dintre care, multe sunt inscrise pe lista produselor nerecomandate.

Un articol din Evenimentul Zilei ne prezinta situatia actuala, la o luna de la adoptarea Ordinului Ministerului Sanatatii privind interzicerea comercializarii alimentelor nesanatoase in scoli:

Ordinul Ministerului Sănătăţii privind interzicerea comercializării alimentelor nesănătoase în şcoli nu îi sperie pe părinţi, care le dau celor mici chipsuri şi merdenele la pachet.

Fast-foodul a dispărut din şcoli, dar nu şi din ghiozdanele elevilor. Deşi guvernanţ ii au aprobat, înainte de 15 septembrie, un ordin care a scos alimentele nesănătoase din curtea unităţilor de învăţământ, iar inspectori din cadrul Ministerului Sănătăţii fac, de ieri, controale, la toate societăţile comerciale din şcoli, unii părinţi le dau la pachet celor mici gogoşi, covrigi, chipsuri şi sucuri acidulate, punându-le în pericol sănătatea.

Sociologii sunt de părere că dacă familia nu va face primul pas pentru a stopa acest fenomen, obezitatea ar putea deveni şi în România o problemă socială, ca în Statele Unite ale Americii. „E o măsură bună, deşi lucrurile acestea ţin, mai degrabă, de societate, de educaţie. Dar măcar cât sunt în şcoală se evită nişte riscuri. Pe de altă parte, nu se face educaţie prin negaţie. Adică ar fi de dorit ca în loc să-i spui copilului că acel lucru este interzis, să-i explici de ce este nociv şi ce urmări ar putea avea“, explică Aurel Maior, învăţător la Liceul „Dimitrie Bolintineanu“ din Bucureşti.

Pateuri, merdenele şi gogoşi

Îngrijoraţi de obezitatea din ce în ce mai frecventă la copiii români, guvernanţii au decis să stârpească obişnuinţa de consum, elaborând o listă de alimente interzise comercializării în şcoli şi grădiniţe. Cei mici nu sunt însă prea impresionaţi de dieta impusă de autorităţi şi continuă să ronţăie sticksuri şi să bea sucuri acidulate în recreaţii. Singura diferenţă este că acum, în loc să cumpere „bombele calorice“ de la chioşcuri, vin cu ele în ghiozdan, pe post de pacheţel.

La finalul cursurilor, după patru ore de stat în clasă, copiii abia aşteaptă să se poată înfrupta în voie cu pateuri, merdenele şi gogoşi. Mulţi prichindei care ies pe porţile instituţiilor de învăţământ se opresc, cu părinţi cu tot, la primul chioşc, de unde pornesc mai departe cu „bunătăţi“ pline de colesterol.

Obezitatea, o problemă socială

Copiii mănâncă la fel, doar că acum îşi cumpără produsele din afara şcolii, spun reprezentanţii Şcolii nr. 141 din Capitală. „Vin încărcaţi cu tot felul de dulciuri în ghiozdane. Le cumpără părinţii şi îşi mai cumpără şi ei. Când ies în pauză sunt toţi cu pungile de snacksuri“, spune Eliza Crăciunescu, fosta directoare a şcolii.

Specialiştii sunt de părere că micuţii nu se dezvaţă atât de simplu de obiceiurile alimentare şi că acest lucru depinde foarte mult de educaţia pe care o primesc acasă.

„Familia trebuie să aibă conştiinţa faptului că un copil trebuie să beneficieze de un anumit tip de alimentaţie pentru a se dezvolta armonios. Nu se poate pune frână acestui fenomen cu care se confruntă şi alte ţări şi care, după cum se ştie, în SUA a devenit o problemă socială. Poate efectele s-ar diminua printr-o publicitate agresivă a nocivităţii acestor produse. Altfel, strict legislativ, nu se poate rezolva, iar consumul rămâne constant“, spune sociologul Marius Pieleanu.

Pe de altă parte, după ce chioşcul din interiorul şcolii a fost închis, elevii colindă în pauze buticurile din apropiere pentru a se aproviziona cu dulciuri şi „ronţăieli“.

Cu pacheţel sau fără

La cealaltă extremă sunt şcolarii care nu pot părăsi incinta unităţii de învăţământ şi, în cazul în care nu apucă să se aprovizioneze înainte de ore, riscă să rămână toată ziua cu stomacul gol. „Nu prea mâncăm cât suntem la şcoală“, spune Cristina, elevă în clasa a VIII-a la Şcoala nr. 3 „Nicolae Titulescu“ din Bucureşti. Ea începe orele de la 8.00 şi termină programul la 14.00. „De dimineaţă ne grăbim să nu întârziem la ore şi nu mai apucăm să cumpărăm nimic, iar în pauze nu ne lasă portarul să ieşim din curte, aşa că nu mai mâncăm“, mărturiseşte fata, aprobată de două colege.

Dacă unii micuţi sunt trimişi la şcoală de părinţii grijulii cu sandviciuri, în cazul elevilor mai mari, de gimnaziu, intervine o altă problemă: pentru puştii din anii terminali nu e deloc „cool“ să vină cu aşa ceva la şcoală. „Cine mai vine cu sandviciuri? Cei mici mănâncă, dar e aiurea să te apuci să le scoţi din ghiozdan, umpli clasa cu miros de salam“, strâmbă din nas Ionela, o elevă de clasa a VII-a.

Din acest motiv poate, cei mai mulţi şcolari nu au la ei pacheţel. Acest lucru depinde însă şi de posibilităţ ile părinţilor, care, de cele mai multe ori, preferă să le dea bani. Doar micuţii din clasele primare mai vin cu mâncare pregătită de acasă. „Noi îi facem dimineaţa două sandvişuri şi la şcoală mai mănâncă un corn şi lapte. Dimineaţa nu mănâncă pentru că e prea devreme“, spune o bunică în timp ce-şi aşteaptă răbdătoare nepoţica în curtea şcolii. „Nu-i dăm fructe la ea, că se mozoleşte pe mâini“, mai spune femeia.

Comercianţii, afectaţi

După intrarea în vigoare a ordinului care ar trebui să elimine din meniul elevilor alunele, bomboanele, chipsurile şi sucurile, comercianţii din şcoli fie au închis chioşcurile, fie au înlocuit biscuiţii şi bomboanele din vitrină cu iaurturi şi sandviciuri care nu aduc, nici pe departe, acelaşi profit. „Nu mai am vânzare. Legea asta e o prostie, doar nu o să mă car cu cazanul de ciorbă aici“, spune, indignată, patroana chioşcului de la Şcoala nr. 141, care se vede nevoită să renunţe la afacere.

Chiar dacă în magazinul din incinta şcolii nu se mai vinde mare lucru, alimentele nerecomandate se găsesc din belşug la buticul de peste drum. „Copiii cheltuiesc, în funcţie de posibilităţi, de la 1 leu la 5 lei, cei mai mici, cei mari şi mai mult. Ei cumpără chipsuri şi cornuri cu ciocolată, gume, ciocolăţele şi jeleuri“, spune vânzătoarea magazinului.

Ea povesteşte că mulţi dintre elevi vin de dimineaţă cu părinţii care le cumpără tot ce îşi doresc. „Copilul zice «vreau aia, aia şi aia». Şi părinţii le cumpără. Eu am adus aici fructe, iaurturi, am şi linguriţe de plastic“, mai spune femeia.

PROBLEME

Lipsa banilor, piedica părinţilor

Părinţii sunt de acord că alimentele pe care le mănâncă de multe ori copiii lor pot fi nesănătoase, dar cred că o problemă foarte mare o reprezintă şi situaţia lor financiară. „Nu ştim dacă alimentaţ ia nesănătoasă a acestor copii este un fenomen generalizat, un studiu ar fi fost foarte necesar pentru a vedea nivelul de educaţie, mediul social, situaţia financiară a familiilor care au copii în şcoală“, spune Claudia Cocoşilă, vicepreşedinte al Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi. Ea adaugă faptul că este foarte important venitul mediu pe familie, pentru că, în multe situaţii, acesta nu permite orientarea către produse sănătoase care sunt, în general, mai scumpe. „Este foarte important ca acolo unde există chioşcuri în incintele şcolilor, acea gamă de produse nerecomandate să dispară din galantare. Pe de altă parte, părinţii sunt mult prea ocupaţi astăzi ca să se mai gândească la gentuţa cu mâncare a copiilor“, completează părintele. O mare problemă o constituie, în opinia Claudiei Cocoşilă, şi publicitatea excesivă făcută produselor nesănătoase.

NERECOMANDATE

Chipsurile şi prăjiturile, pe lista neagră a Ministerului Sănătăţii

Lista cu alimentele nerecomandate preşcolarilor şi şcolarilor, precum şi cu principiile care stau la baza unei alimentaţii sănătoase pentru copii şi adolescenţi, a fost publicată, la începutul anului şcolar, în Monitorul Oficial şi a intrat în vigoare pe 17 septembrie.

Printre produsele care pot fi nocive elevilor se numără alimentele cu conţinut mare de zahăr (prăjituri, bomboane, acadele), de grăsimi (hamburgeri, pizza, produse de patiserie, cartofi prăjiţi, mezeluri grase), de sare (chipsuri, biscuiţi săraţi, alune sărate, covrigei, snacksuri), băuturile răcoritoare (toate, cu excepţia apei potabile sau minerale îmbuteliate), alimentele neambalate sau neetichetate (produse vrac, sandvişuri neambalate) şi cele cu conţinut ridicat de calorii (care depăşesc 250-300 Kcal pe unitatea de vânzare).

Reprezentanţii ministerului au pornit de la premisa că, pe parcursul programului şcolar (4-6 ore pe zi), necesităţile copilului sunt reprezentate de echivalentul unei gustări, respectiv maximum 10% din valoarea calorică zilnică, ceea ce reprezintă 300 Kcal.

Un raport al Institutului Naţional de Sănătate Publică (INSP), făcut public la începutul anului şcolar, arăta că mai mult de 25% dintre cei peste 700.000 de preşcolari şi elevi, examinaţi de medici anul trecut, au suferit afecţiuni cronice.

Cele mai răspândite afecţiuni descoperite în timpul controalelor din şcoli au fost problemele de vedere, hipotrofiile staturo-ponderale (copiii cresc cu o rată inferioară limitei normale), sechelele de rahitism, deformările coloanei vertebrale, dar şi obezitatea neendocrină.

SFATUL NUTRIŢIONISTULUI

Mâncaţi cât mai multe fructe!

Părinţii sunt sfătuiţi de medicii nutriţioniş ti să le dea celor mici la pachet cât mai multe fructe. „În recreaţii, copiii ar trebui să mănânce întotdeauna fructe. Sandviciul se mănâncă dimineaţa, înainte de a pleca la şcoală, la micul dejun. Când ajung acasă, elevii ar trebui să mănânce de prânz“, explică Ligya Alexandrescu, lector universitar şi specialist la Centrul de slăbire „Natural Silhouette“. Nutriţionistul este de părere că, între aceste două mese, cel mai bine este ca elevii să manânce tot fructe, iar dacă îşi iau la ei sandviciuri, recomandat este, mai ales în cazul copiilor cu probleme de greutate, ca acestea să conţină pâine integrală şi brânză degresată, în niciun caz mezeluri.

PROBLEMĂ. Obezitatea a devenit şi în ţara noastră una dintre bolile des întâlnite în rândul elevilor

Eliza Crăciunescu, profesor: "Vin încărcaţi cu tot felul de dulciuri în ghiozdane. Le cumpără părinţii şi îşi mai cumpără şi ei."

Marius Pieleanu, sociolog: "Familia trebuie să aibă conştiinţa faptului că un copil trebuie să beneficieze de un anumit tip de alimentaţie pentru a se dezvolta armonios. Nu se poate pune frână acestui fenomen, care, după cum se ştie, în SUA a devenit o problemă socială."

Claudia Cocoşilă, părinte: "Părinţii sunt mult prea ocupaţi astăzi ca să se mai gândească la gentuţa cu mâncare a copiilor."