Criza economică din Spania şi atmosfera din Italia îi determină pe români să-şi trimită copiii la şcoli româneşti
Mulţi elevi români, copii de „căpşunari” din Spania sau Italia, se întorc acasă şi sunt reînscrişi de părinţi în şcolile româneşti. În multe unităţi de învăţământ din Moldova, numărul cererilor de reînscriere a ajuns să-l depăşească pe cel al solicitărilor de retragere de la cursuri. Este cazul judeţului Vrancea, unde, în anul şcolar 2007-2008, au revenit la şcoală 81 de elevi, plecaţi în anii anteriori cu părinţii peste graniţă, şi s-au retras doar 63.
„Aşa ceva nu s-a mai întâmplat până acum. În anii trecuţi, era invers. Şi din câte am observat, migraţia e mai accentuată la sate”, ne-a spus inspectorul şcolar general al judeţului Vrancea, Iordache Bostan. Şi de la Inspectoratul şcolar judeţean Vaslui am primit confirmarea existenţei unui trend descendent privind emigrările. „Anul trecut s-au întors câţiva, îi numărai pe degete. Acum vin mai mulţi înapoi, în timp ce plecările au scăzut. Ministerul ne-a dat directive, să nu-i mai stresăm pe cei reîntorşi cu diferenţe.
Probabil va apărea, cât de curând, şi o reglementare în acest sens”, ne-a declarat inspectorul şcolar general al judeţului Vaslui, Florin Ciurariu.
Majoritatea „reîntorşilor” provin din Italia şi Spania, ţări în care viaţa imigranţilor români a devenit grea din cauza campaniilor politice, în cazul Italiei, respectiv din cauza crizei economice, în special din construcţii, din Spania. „Repopularea” şcolilor din satele româneşti este primul semn al faptului că „se strică treaba”, vorba unui referent de la ISJ Bistriţa-Năsăud, în ţările ce găzduiau majoritatea emigranţilor de la noi. În Spania, semnele plecării românilor au apărut încă din primăvară, „care a mai rămas şomer” fiind principalul subiect de discuţie în comunităţile româneşti. Până acum, însă, în ţară nu era sesizabilă această căpşuniadă pe dos. Asta şi din cauza Institutului Naţional de Statistică, în calculele căruia nu ai cum să observi nimic despre migraţie. Numărul total al românilor plecaţi la muncă în străinătate stă îngheţat, statistic, în jurul cifrei de 100.000. Deci dacă nu au plecat, statistic, evident că nu aveau cum să se întoarcă.
Căpşunarii – mai mulţumiţi de şcoala românească
Printre judeţele care s-au confruntat, în anii trecuţi, cu o migraţie masivă a populaţiei şcolare se numără Bistriţa-Năsăud şi Maramureş. Sate întregi au fost depopulate, din cauza acestui fenomen. În judeţul Maramureş, de-a lungul anului şcolar 2007-2008 s-au retras din învăţământul preuniversitar 216 copii şi tineri şi s-au reînscris 186. „Din această cauză, am avut şi probleme: dacă se retrag cinci, şase odată, ajungem să ne situăm sub efectivul de elevi pe clasă”, ne-a spus inspectorul şcolar general adjunct, Elisabeta David.
La sfârşitul semestrului al doilea, unităţile de învăţământ bistriţene au raportat inspectoratului un număr de 249 de elevi retraşi, pe motiv de reîntregire a familiei, în timp ce alţi 103 au solicitat reînscrierea. Coşmarul retragerilor care golesc şcolile va înceta, probabil, în curând şi în acest judeţ. Referenţii din departamentul Reţea şcolară al ISJ Bistriţa-Năsăud ne-au precizat că se aşteaptă o creştere a numărului de reînscrieri, în luna septembrie, din cauza faptului că din ce în ce mai mulţi români îşi pierd locurile de muncă din Spania şi Italia şi revin cu familiile în ţară.
Pentru părinţi, reînscrierea copiilor la şcolile româneşti este un motiv de uşurare. Cel puţin aşa susţine inspectorul şcolar general al judeţului Vrancea, Iordache Bostan. „Am stat de vorbă cu mai mulţi părinţi întorşi cu copiii din străinătate şi mi-au spus că sunt mai mulţumiţi de şcoala românească. În ţară, exigenţele sunt mai mari, de aceea elevii români se dovedesc mai buni decât colegii din ţara de adopţie”, explică Bostan. Pe de altă parte, şeful ISJ Vrancea este de părere că în România nu există o populaţie şcolară de mijloc, cu alte cuvinte ne confruntăm cu un decalaj foarte mare între elevii cu performanţe şi cei slab pregătiţi. Acest lucru nu se întâmplă în şcolile din Europa, unde elevii sunt, majoritatea, la acelaşi nivel de pregătire.
Sursa: Gandul
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu