Pesticidele, otrava care ne ameninţă copiii

Loxynil, tepraloxydim, epoxiconazol, sunt doar câteva dintre substanţele care ajung în farfurie odată cu zarzavaturile, fructele şi alte produse agricole tratate chimic. Cercetătorii atenţionează, însă, asupra faptului că toxinele din cereale, legume şi fructe se concentrează mai rapid în organismul celor mici

Este indiscutabil faptul că trebuie să consumăm cât mai multe verdeţuri, legume şi fructe proaspete.

De asemenea, cei mici trebuie să consume cât mai multe fructe şi legume. Din păcate, aceste alimente pot fi un adevărat „cal troian” cu ajutorul căruia pătrund în organismul copiilor substanţe nocive folosite de fermieri pentru creşterea producţiilor agricole.

Un articol publicat de revista „Environmental Health Perspectives” trage un semnal de alarmă în legătură cu acest pericol.

Copiii „bio” sunt protejaţi

O echipă de cercetători condusă de Cynthia Curl, de la Universitatea din Seattle, a evaluat expunerea copiilor la pesticidele de tip organofosforic, unul dintre cele mai utilizate tipuri de pesticide agricole.

Specialiştii americani au măsurat nivelul de concentraţie a cinci metaboliţi care apar în urina copiilor ca urmare a ingerării pesticidelor odată cu diversele produse agricole tratate chimic.

Echipa americană a studiat 39 de copii cu vârste cuprinse între doi şi cinci ani. 18 dintre copii au mâncat doar alimente „bio”, care nu au fost tratate cu pesticide. Restul de 21 de copii din lotul studiat au fost hrăniţi cu alimente „normale”, tratate chimic în limitele conforme cu reglementările existente în SUA.

Rezultatele au arătat că în cazul copiilor care au mâncat alimente tratate convenţional, nivelul concentraţiilor reziduurilor chimice din urină a fost de nouă ori mai ridicat decât în cazul copiilor care au fost hrăniţi cu alimente „bio” (0,34 micromoli/litru de dimetil alchilfosfat în primul caz, faţă de doar 0,04 micromoli/litru în cazul lotului „bio”).

Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare din Bucureşti (ICA), ne-a confirmat faptul că, pe termen lung, consumul unor alimente cu concentraţii de pesticide peste cele admise în Uniunea Europeană poate avea consecinţe grave asupra sănătăţii, mai ales în cazul copiilor.

„Din păcate, însă, determinările făcute la noi în ţară pentru depistarea pesticidelor din alimente sunt foarte rare”, ne-a mărturisit prof. Mencinicopschi. Directorul ICA spune că astfel de determinări sunt extrem de costisitoare - o singură analiză a unui compus într-un aliment ar costa în jur de câteva milioane de lei.

Deşi utilizarea sa a fost interzisă de mult timp, în România încă se mai găsesc urme de DDT, un pesticid foarte nociv pentru sănătate. De asemenea, prof. Mencinicopschi consideră că indisciplina din agricultura românească, unde unii producători agricoli individuali pun substanţele chimice „cu lopata” pentru a obţine producţii mari, creşte pericolul contaminării unor produse agricole.

Specialistul român subliniază că pesticidele sunt încorporate de cele mai multe ori în masa alimentelor (legume, fructe, cereale etc.) şi nici măcar printr-o spălare riguroasă chimicalele nocive nu pot fi îndepărtate complet.

Prof.dr. Constantin Ionescu-Tîrgovişte, directorul Institutului de Nutriţie şi Boli Metabolice din Bucureşti, explică, la rândul său, că aceste substanţe pot provoca intoleranţă digestivă şi methemoglobinemie (hemoglobina din globulele roşii se combină cu anumite substanţe şi nu mai permite transportul oxigenului).

Deoarece metabolismul copiilor e mult mai ridicat, rata de asimilare a substanţelor nocive în organismul lor este, de asemenea, mult mai crescută. Pesticidele se acumulează în depozitele de grăsime ale organismului şi devin în timp toxice pentru ficat sau pentru sistemul nervos, putând produce şi diverse forme de cancer.

Specialiştii atenţionează cumpărătorii că e de preferat să se gândească bine înainte de a cumpăra fructe sau legume exagerat de mari, oricât de frumoase ar părea. De cele mai multe ori, acestea sunt rezultatul fie al folosirii de îngrăşăminte în exces, fie al unor stimulatori de creştere sau chiar a ingineriei genetice, care pot avea un impact covârşitor asupra sănătăţii noastre.

De asemenea, se recomandă spălarea foarte riguroasă a legumelor şi fructelor, pentru a elimina atât microbii, cât şi - pe cât posibil - substanţele chimice de pe suprafaţa acestora.

Măsuri comunitare

Parlamentul European a aprobat recent interzicerea folosirii a 22 de tratamente cu pesticide în agricultură, informează „The Guardian”. Aceste substanţe sunt considerate printre cele mai periculoase pentru sănătatea oamenilor. Ele sunt cancerigene, toxice pentru reproducere sau au efecte perturbatoare asupra sistemului endocrin.

Cele mai multe substanţe periculoase sunt amitrol, loxynil, tepraloxydim, epoxiconazol, iprodion, metconazol, tebuconazol şi thiacloprid. Două fungicide – carbendazim şi dinocap – vor fi scoase de pe piaţă în 2009, dar ultimele autorizări pentru produsele ce provoacă perturbări endocrine vor expira abia în 2018.

Legislaţia nouă impune reducerea cantităţii de pesticide şi interzice folosirea lor în preajma şcolilor sau a spitalelor. Fermierii au avertizat, însă, că restricţiile vor afecta recoltele de iarnă, în special morcovii, cartofii şi cerealele, şi vor mări considerabil preţurile alimentelor în UE.

Ce sunt pesticidele?

Pesticidele reprezintă un grup extrem de mare de substanţe cu efect insecticid, fungicid, erbicid, raticid etc., ce şi-au găsit o largă utilizare în agricultură. După structura chimică, ele se împart în pesticide organoclorurate, organofosforice, organocarbamice, respectiv tiocarbamice, nitrofenolice etc.

Sursa: Adevarul