Rolul parintilor in educarea si dezvoltarea psihologica a copilului. Problema exclusiv a mamelor sau si a tatilor?

Orice cuplu se simte cu adevarat implinit in momentul in care in viata de familie apare un al treilea membru, copilul. Este un moment ce nu poate fi comparat cu nicio alta realizare din viata de cuplu. Traditional, mama este cea care se ocupa de educarea copilului si de dezvoltarea psihologica a acestuia. In prezent, lumea s-a schimbat, mama si tatal au aceleasi atributii in viata sociala si trebuie sa se implice in mod egal in educarea propriului copil.

Parintii, atat mama cat si tatal au sau ar trebui sa aiba acelasi rol in evolutia si dezvoltarea psihologica a celui mic. Este adevarat ca rolul mamei este mult mai important si mai complex, insa si cel al tatalui este bine definit.

Rolul tatalui:

• In primele luni de viata ale sugarului, rolul tatalui este indirect, mai mult ca suport psihologic pentru mama, pe ai carei umeri cad toate responsabilitatile.
  
• Implicarea reala a tatalui in educarea copilului ar trebui sa se faca simtita si sa devina din ce in ce mai activa in jurul varstei de 1 an. Aceasta este varsta la care tatal incepe treptat sa obisnuiasca micutul cu regulile jocului, ale familiei si ale societatii. El este cel care trebuie sa impuna limitele sau sa-l invete sa respecte anumite reguli fara sa devina sever sau autoritar.
  
• Inaintand in varsta, pe la 3-4 ani, implicarea tatalui in educarea copilului devine mai complexa. El poate initia copilul in practicarea unui sport, a unei activitati fizice sustinandu-l moral in toate incercarile lui fara sa-l critice sau sa faca comparatie cu performantele sau aptitudinile sale.
  
• De asemenea tatal este important si in stabilirea identitatii sexuale a copilului. Pentru baieti are rol in validarea propriei masculinitati, pentru fete, iubirea si recunoasterea tatalui este un prim pas in recunostarea feminitatii lor.

Relatia cu tatal este foarte importanta atat pentru copil cat si pentru familie. Tatal devine un model pentru copii si un suport pentru mama copiilor sai, ceea ce duce la o armonie in familie si la o dezvoltare psihologica normala a celui mic. Daca parintii se informeaza asupra nevoilor specifice fiecarei varste, ofera copilului dragostea si atentia necesara, atunci sigur vor reusi in procesul de educare si dezvoltare psihologica.

Absenta tatalui in procesul de educare si dezvoltare psihologica a copilului

Ce se intampla atunci cand tatal nu exista sau, mai rau nu vrea sa se implice in educarea copilului? Specialistii au ajuns la concluzia ca neimplicarea sau absenta tatalui din viata copilului duce la interiorizare, la un comportament deviant, la abandon scolar. Intr-un cuvant la aparitia problemelor de adaptare sociala a adolescentilor, mai ales in cazul baietilor. Mai mult copilul devine foarte rasfatat, egocentric si considera ca lui i se cuvine orice fara sa tina cont de cei din jurul sau. Altfel spus devine un copil cu probleme care nu se pot repara usor si care il vor urmari toata viata.

Sfatul specialistului: Este foarte important sa existe o relatie libera, vie, neinfluentata a tatalui cu copilul, iar mamele trebuie sa incurajeze aceasta relatie.

Sursa: infoghid