Harta genetica a tuturor bebelusilor va transforma medicina preventiva

Fiecare bebelus nascut in urmatorul deceniu va avea codul genetic trasat si arhivat inca de la nastere, sustine seful celei mai importante companii de cercetare in domeniul genomului uman.

Intocmirea unei scheme complete a ADN-ului pentru fiecare nou-nascut este o tehnica ce va deveni posibila si accesibila in mai putin de cinci ani, promitand o revolutie in domeniul sanatatii, sustine Jay Flatley, director executiv la Illumina, scrie The Times.

Era "secventelor genomului" pentru toti va putea fi amanata doar de chestiuni de ordin social si legal. Pana in 2019 va deveni rutina stabilirea hartei generice a bebelusilor, chiar la nastere, spune Flatley.

Prin aceasta masura se deschide o noua abordare pentru medicina, in care conditii precum diabetul si bolile coronariere pot fi prevazute si tratate mai sigur si mai eficient.

Poiectul Human Genome, care a publicat prima secventa in mare a codului genetic al omenirii in 2001, a costat 4 miliarde de dolari. Pana cand oamenii de stiinta James Watson si Craig Venter si-au intocmit harta genetica anul trecut, costul a scazut la 1 milion de dolari.

Illumina se pregateste sa lanseze un serviciu mult mai ieftin de trasare a hartii genetice pentru doritori, care ar putea costa intre 10.000-20.000 de dolari.

Flatley spera insa ca progresele tehnologice vor cobori pretul pana la 1.000 de dolari in urmatorii trei-cinci ani.
Sursa: Ziare.com

53% din femei nu stiu cum sa previna cancerul de col uterin

58% din femeile chestionate nu cunosc nicio metoda de prevenire a cancerului de col uterin, 33% mentioneaza testul citologic Papanicolau, 15% precizeaza vaccinarea.

Acestea sunt rezultatele unui studiu Gfk, realizat in ianuarie 2009, despre cancerul de col uterin si HPV. Studiul a fost realizat la cererea unei companii farmaceutice implicate in vaccinarea anti-HPV.

Rezultatele studiului


Cauzele cancerului de col uterin

Respondentele mentioneaza o multitudine de cauze ale aparitiei cancerului de col uterin: infectii, avorturi, lipsa de igiena, boli netratate, obiceiuri legate de viata sexuala; un procent mic (2%) mentionand spontan HPV [patru tulpini de HPV sunt considerate de o parte a lumii medicale ca responsabile pentru cancerul cervical].

Probabilitatea de a face cancer de col uterin

• 73% considera ca este deloc sau foarte putin probabil. Motivatiile principale: "Sunt o persoana sanatoasa", "Sunt prea in varsta", "Am grija de mine", "Merg la controale periodice"
• 6% considera foarte probabil
  
• 21% putin probabil; Motivatia principala: "Orice femeie poate face cancer de col uterin"
  

Testul Papanicolau

In 2008, 66% dintre femei au auzit de testul Papanicolau, fata de 47% in 2006. Sursa principala: televizorul si medicul (de familie si ginecologul).

• Notorietatea cea mai scazuta este in randul femeilor cu varsta peste 60 de ani, in rural, si in randul femeilor mai putin educate (8 clase) sau casnice (care nu realizeaza venituri).
  
• Dintre femeile care au auzit de test, mai mult de jumatate au stiut (spontan) ca acesta este utilizat pentru depistarea cancerului de col uterin.

Utilizarea testului Papanicolau

Procentul femeilor care si-au facut vreodata testul Papanicolau a crescut de la 10% in 2006 la 26% in 2008. Jumatate din femeile care si-au facut testul l-au efectuat in ultimul an.

Ce v-a determinat sa va faceti testul Papanicolau ultima data?

• 45% au facut acest test la recomandarea medicului
  
• 26% pentru ca au avut probleme de sanatate
  
• 12% preventiv, pentru siguranta lor
• 4% dupa o nastere

HPV

In 2008, 18% dintre femeile chestionate au auzit de virusul papilloma uman (HPV), fata de 9% in 2006. 82% au raspuns ca nu au auzit de acest virus. Trei sferturi din cele care au auzit de HPV fac legatura intre anumite tulpini ale acestui virus si cancerul cervical. Cu alte cuvinte, 13,5% din femeile din Romania cred ca intre anumite tuplini de virus HPV si cancerul cervical exista o legatura de cauzalitate.

In privinta metodelor de prevenire a cancerului de col uterin:

• 58% nu cunosc nicio metoda de prevenire
  
• 33% mentioneaza Testul citologic Papanicolau
  
• 15% precizeaza vaccinarea
  

Ca surse de informare:

• 64% mentioneaza emisiunile TV
  
• 23% medicul de familie
• 16% ziare/reviste
• 15% cunostinte/prieteni
  
• 12% internet

Nivelul de notorietate a HPV: scazut, dar in crestere ponderea femeilor care au auzit de HPV este mai mare in randul celor cu varsta intre 26-35 ani si 46-60 ani;

Sursa informatiei despre vaccinare:

• 64% mentioneaza emisiunile TV
  
• 23% medicul de familie
  
• 16% ziare/reviste
  
• 15% cunostinte/prieteni
  
• 12% internet
  

Sursa: Hotnews.

IGNORANŢĂ Copii bolnavi, naşteri premature sau avort spontan

90% dintre românce nu-şi verifică sănătatea înainte de a face un copil
Analizele se fac cu trei luni înainte de concepţie
Fără investigaţii medicale, mamele riscă să aibă copii cu infecţii materne

Despre aceste lucruri ne informeaza azi Gandul, intr-un articol ce ar trebui sa atraga atentia tuturor femeilor care se pregatesc sa devina mamici. Numarul de romance care nu isi fac analizele inainte de a ramane insarcinate este surprinzator de mare iar consecintele acestui fapt sunt dintre cele mai triste: avorturi, nasteri premature, copii bolnavi.

Iata ce spune articolul:

Româncele nu obişnuiesc să-şi facă analizele înainte de a rămâne însărcinate. Drept consecinţă, aceste femei riscă să nască prematur sau să avorteze spontan, spun medicii ginecologi. „Viitoarele mămici trebuie să ştie că, înainte de a purta o sarcină, este necesar să-şi facă o serie de analize medicale, pentru a-şi verifica astfel starea de sănătate. În caz contrar, există riscul ca acel copil să se nască cu infecţii materne sau înainte de termen. De asemenea, gravidele care nu şi-au făcut investigaţiile înainte de a rămâne însărcinate pot avorta spontan”, atenţionează dr. Elena Voiculescu, medic primar obstetrică-ginecologie, la Spitalul Universitar de Urgenţă Elias.

„La noi, 90% dintre femei nu-şi fac aceste investigaţii înainte de sarcină”, estimează dr. Voiculescu. Medicul consideră că cele mai multe femei nu ştiu că înainte de concepţie trebuie să consulte un medic de specialitate. O femeie care se pregăteşte să devină mamă trebuie să-şi facă analizele medicale cu maximum trei luni înainte de concepţie, spun specialiştii. Pentru realizarea unora dintre aceste investigaţii, pacientei i se recoltează secreţie vaginală, din care i se va face examen de secreţie standard, teste pentru Mycoplasma, Ureaplasma, Chlamidya şi testul Babeş-Papanicolau (care detectează prezenţa cancerului de col uterin). Mycoplasma, Ureaplasma şi Chlamydia sunt bacterii care pot depista infecţii urogenitale, urmate de complicaţii. Cea de-a doua categorie de analize, din sânge, se realizează pentru depistarea HIV, sifilis (VDRL şi TPHA), rubeolă, citomegalovirus, toxoplasma, herpes, Chlamidya, antigen anticorp de hepatita B şi C şi imunoglobulinele IgM şi IgD. În cadrul acestui set de analize, se vor mai determina grupa de sânge şi Rh-ul. De asemenea, medicul de familie va testa gratuit glicemia, colesterolul şi ureea. Controlul clinic mai include şi o ecografie, care poate depista eventuale probleme medicale ale viitoarei mame. În situaţia în care femeii i s-au depistat anumite afecţiuni, ea va face mai întâi tratamentul necesar pentru boala respectivă şi abia apoi se poate gândi la o sarcină.

Febra, periculoasă la sarcină

Medicii specialişti atenţionează femeile însărcinate că febra este foarte periculoasă pe parcursul gravidităţii. „Febra este foarte gravă în timpul sarcinii. Gravidele riscă să nască prematur sau să facă avort spontan”, atenţionează dr. Elena Voiculescu. Totuşi, medicul spune că determinarea de anticorpi de listeria (bacteria răspunzătoare de apariţia febrei – n.r.) nu se încadrează în setul de analize obligatorii pe care trebuie să le facă o femeie înainte de a rămâne însărcinată. „Vin paciente însărcinate la cabinet, cu trimitere de la medicul de familie, să-şi facă acest tip de investigaţie. Vreau să spun că se face doar dacă gravida are febră. În rest, această analiză nu este obligatorie”, subliniază dr. Voiculescu.

Fumatul in timpul sarcinii

Unul dintre obiceiurile nocive cu cea mai larga raspandire este fumatul. Statisticile pe anul 2007 ale Organizatiei Mondiale a Sanatatii arata ca 18,2 % dintre femeile din intreaga lume fumeaza iar numarul acestora este in crestere. Aceasta statistica este si mai ingrijoratoare, in cazul in care vorbim de femei insarcinate care fumeaza, pentru ca efectele nocive ale fumatului afecteaza atat mama cat si sanatatea viitorului copil.

Cand o femeie care fumeaza doreste o sarcina, daca ii pasa de sanatatea fizica si psihica a viitorului ei copil trebuie sa renunte la fumat. Cel mai bun moment pentru a se lasa de fumat este cu minim 6 luni (optim 12 luni) inainte de momentul conceptiei, sau imediat cum afla ca este insarcinata. Mai jos gasiti o lista cu cateva dintre efectele extrem de nocive pe care le are fumatul asupra sanatatii femeii insarcinate si a viitorului copil. Toate aceste efecte sunt consemnate si demonstrate de cercetari in domeniu.

Riscurile fumatului asupra fatului si sanatatii viitorului copil:

• femeile insarcinate care fumeaza au un risc sporit de sarcina extra-uterina, care pericliteaza supravietuirea fetusului si care poate dauna iremediabil intregului aparat reproductiv al femeii.
• copiii ale caror mame au fumat in timpul sarcinii peste 10 tigari pe zi sunt in medie cu un centimetru mai scunzi si au un retard mintal de trei-cinci luni la citit si la matematica, comparativ cu copiii mamelor nefumatoare.
• daca bunica a fumat cand era gravida, nepotul va resimti acest fapt printr-un risc dublu de a se imbolnavi de astm, chiar daca mama lui a fost nefumatoare.
• pentru copil, fumatul mamei poate determina, dupa nastere, probleme psihice si fizice, printre care spor de greutate scazut, dificultati in dezvoltare si in invatare, probleme de oxigenare a diferitelor tesuturi. S-a constatat si faptul ca sindromul hiperkinetic sau de hiper-activitate cu deficit de atentie, cea mai frecventa tulburare comportamentala la copii, este corelat cu fumatul activ sau pasiv (involuntar) al gravidei in timpul sarcinii.
• bebelusii cu mame care au fumat in timpul sarcinii prezinta un risc mai ridicat pentru Sindromul mortii subite, care se manifesta in proportie de 25% din cazuri. Sindromul mortii subite nu este detectabil, nu are simptome, nu se trateaza si apare la copiii pana intr-un an. Se considera ca acest sindrom reprezinta o inadaptabilitate a copilului la noul mediu de viata si apare in general la copiii care s-au nascut cu o greutate mica, au avut mame fumatoare sau care au inhalat fum de tigara, nu s-au ingrijit corespunzator pe timpul sarcinii. Sindromul mortii subite este mai des intalnit la baieti decat la fetite si nu poate fi prevenit, ci doar constatat.
• fumatul in timpul sarcinii creste cu 38% sansele ca micutii sa faca pneumonii si sa intre in spital in primul an de viata.
• la copiii care au mame fumatoare este de asemenea mai frecvent astmul bronsic si bronsitele.
• autismul este mai frecvent cu 40% in cazul copiilor cand mama este fumatoare si nu renunta la acest obicei in timpul sarcinii.
• malformatiile precum buza de iepure (unirea incompleta a structurilor buzei, in cursul vietii intrauterine) sau probleme legate de bolta palatina (cerul gurii deschis) sunt tot efecte ale fumatului si ale consumului de alcool din timpul sarcinii.
• creste riscul nasterii unui copil mort.

Riscurile fumatului asupra gravidei:

• Scaderea libidoului este un efect al nicotinei care afecteaza nivelul de estrogeni, acesta determina si un aspect masculinizat asociat cu voce ingrosata si tenul cenusiu mult mai predispus ridurilor si imbatranirii premature, riscul de aparitie a pilozitatii in zone specifice barbatilor.
• Un alt lucru mai putin cunoscut de catre femeile fumataore este faptul ca nicotina, impreuna cu pastilele anticonceptionale, pot creste riscul unui accident vascular cerebral sau pot determina aparitia unor boli cardiace.
• La femeile fumatoare menopauza apare, in medie cu 2-3 ani mai devreme decat la femeile nefumatoare, hidrocarburile aromatice din fumul de tigara omoara ovulele, determinand astfel aparitia precoce a menopauzei.

O sarcina e momentul oportun pentru viitorii parinti pentru a se lasa de fumat atat inainte de conceptie, in timpul sarcinii cat si dupa nasterea copilului. Parintii care fumeaza risca sa faca mult rau micutului lor, deoarece copilul este expus continuu compusilor rezultati din combustia tutunului.

Cercetarile pe aceasta tema continua si din ce in ce mai multe dovezi ne arata cat de nocive sunt efectele pe care le are fumatul asupra sanatatii celor mici. Gasiti aici si aici mai multe informatii despre acest subiect.

Toate femeile insarcinate vor fi testate pentru depistarea HIV/SIDA

Toate femeile gravide din Romania vor fi testate pentru depistarea unei eventuale infecţiii cu HIV, potrivit directorului Institutului de Boli Infecţioase "Matei Balş", Adrian Streinu-Cercel.

Institutul a pregătit deja 200.000 de teste pentru ca fiecare femeie gravidă să fie testată de cel puţin două ori pe timpul sarcinii. Directorul a mai precizat ca in cadrul acestei campanii ar trebui să fie testaţi şi soţii femeilor insărcinate, deoarece aceştia pot transmite virusul HIV prin contact sexual.

"Testarea femeilor gravide este foarte importantă, deoarece transmiterea pe verticală a virusului HIV, de la mamă la făt, este un fenomen care a luat amploare in ultimii ani", a adaugat directorul Institutul "Matei Balş", citat de NewsIn.

In Romania sunt inregistraţi 7.719 de pacienţi infectaţi cu HIV, dintre care 4.741 sunt femei. In perioada ianuarie-iunie, s-au născut şase copii infectaţi cu HIV pe cale maternofetală, iar in aceeaşi perioadă au fost făcute peste 30.000 de teste de depistare HIV la femei gravide, dintre care 32 au avut rezultate pozitive.

In intreaga lume, se estimează că sunt infectate cu HIV 33 de milioane de persoane, majoritatea din ţări africane, conform datelor statistice pe 2007 ale Organizaţiei Naţiunilor Unite. Anul trecut, din cauza HIV-SIDA au murit două milioane de oameni, cu 100.000 mai puţin decat in 2006. Potrivit medicilor, principalele căi de transmitere a virusului HIV sunt contactul sexual şi de la mamă la făt. Alte căi de transmitere sunt folosirea de seringi şi ace nesterilizate.
Sursa: Ziua